
Montaña arriba
una fuente de espejos.
El manantial.
Juega el arroyo
enamorando al sol
con sus rumores.
Se acerca el pino
a mirar su reflejo.
Vuelan los pájaros.
En el caudal
la sombra de los peces
semeja lluvia.
Se lleva el río
en su memoria.
Entre las piedras
las lágrimas del bosque
guardan silencio.
Corriente abajo
el agua serpentea
huyendo al mar.

.-.
RÂUL
Sus pe munte,
un izvor de oglinzi.
O fântână.
Se distrează pârâul,
cucerind soarele
cu murmurul său.
Se apropie pinul
să-și vadă imaginea.
Zboară păsările.
Umbra peștilor
din rezervorul de apă
anunță ploaie.
Râul ia cu sine
durerea pământului
în memoria sa.
Lacrimile pădurii
păstrează tăcerea
printre pietre.
Apa se duce
de-a valma în jos,
gonind spre mare.
~haikus 116 a 122~
Con mi agradecimiento, para Ángel L. B., SensenorT, por su cortesía y amabilidad al compartir conmigo estas dos preciosas imágenes (cinemagrafías).
Asimismo le agradezco a Andrei Langa su bella traducción al rumano.
Su blog: Andrei Langa. Blog personal
